Sympetrum depressiusculum

Anvergura aripilor: 50-60 mm Descriere: are abdomenul de 20-23 mm lungime, roşiatic la mascul, gălbui-maroniu la femelă Habitat: preferă rariştile de pădure, zonele cu tufărişuri şi grămezi de ramuri uscate de la marginea pădurilor Specii asemănătoare: se deosebeşte de alte specii ale genului Sympetrum prin: - prezenţa pe flancuri a unui număr de 3 până la 8 pete mici, negre, de formă mai mult sau mai puţin triunghiulară, cu vârful îndreptat înainte - picioarele în întregime de culoare neagră - masculii au linia neagră dintre ochi şi frunte mai evidentă

---

Femela

Sympetrum sanguineum

Statut de protecţie: specie nepericlitată Anvergura aripilor: 45-60 mm Perioada de zbor: activă în perioada (mai) iulie-septembrie (noiembrie) Descriere: • masculul: la maturitate, abdomenul capătă colorit roşu-sângeriu viu; toracele este brun- roşcat iar faţa este roşie; abdomenul este mai îngust în zona segmentului S4, lăţit în treimea posterioară (S7-S8), pe segmentele S8 şi S9 având câte o pată neagră evidentă; masculii imaturi au abdomenul cu colorit verzui sau gălbui; ochii au colorit roşu • femela: abdomenul şi toracele sunt brun- gălbui, ocru-gălbui, gălbui-oliv; ochii sunt de culoare maronie Alte caracteristici: lungimea corpul atinge 34- 36 mm la maturitate; picioarele sunt uniform negricioase, fără linii sau desene; aripile au o mică porţiune de un portocaliu aprins la bază; pterostigma este maronie; toracele are colorit uniform, fără dungi antehumerale; abdomenul are pe flancuri puncte sau dungi negre mai mult sau mai puţin evidente Comportament: masculii au obiceiul de a se odihni pe tulpinile plantelor aflate în imediata vecinătate a apelor; manifestă comportament teritorial, revenind adesea pe vârful aceleiaşi frunze sau tulpini de pe care au zburat câteva clipe mai devreme Strategii de reproducere: împerecherea are loc în aer; ouăle fertilizate sunt aruncate de către femelă în noroiul umed de pe malul apei, în smocurile de muşchi (Hypnum, Fontinalis), mai rar deasupra apei sau deasupra solurilor uscate; în timpul depunerii ouălelor, masculul zboară în tandem cu femela, protejând-o astfel de alţi masculi ce ar putea fi prin apropiere Habitat: cursuri de apă line cu multă vegetaţie pe maluri (Phragmites, Typha), şanţuri, iazuri cu vegetaţie bogată, bălţi temporare, mlaştini Paraziţi: larvele unor acarieni acvatici (genul Arrenurus), sunt ectoparazite pe suprafaţa corpului Specii asemănătoare: • Sympetrum striolatum, care are picioarele negre cu o linie subţire crem-gălbuie • Sympetrum vulgatum, care are picioarele negre cu o dungă mai lată bronzie • Sympetrum fonscolombii, a cărei abdomen nu este lăţit în treimea posterioară; nervurile din jumătatea bazală a fiecărei aripi sunt conturate cu roşu la mascul şi galben la femelă • Sympetrum danae, la care picioarele sunt negre; toracele este negru cu câte trei pete galbene pe flancuri; abdomenul este negru la mascul şi brun-negricios la femelă

---

Masculul

---

Femela

---

Cuplul

---

  Referinţe:

●	Corbet P. S. (1962). A biology of dragonflies. H. F. & G. Witherby Ltd., London: 1-247
●	Fraser F. C. (1956). Handbooks for the Identification of British Insects. Vol. 1 Part 10 - Odonata. Royal Entomological Society of London: 1-49
●	Zawal A. (2004). Parasitizing of dragonflies by water mite larvae of the genus Arrenurus in the neighbourhood of Barlinek (NW Poland). Zoologica Poloniae 49(1-4): 37-45

Orthetrum brunneum

Statut de protecţie: specie nepericlitată Perioada de zbor: univoltină; adulţii sunt activi în perioada mai-octombrie Anvergura aripilor: 66-70 mm Descriere: are corpul de 40-45 mm lungime; se aseamănă cu Orthetrum coerulescens, de care se deosebeşte prin prezenţa unui rând dublu de celule (4-9 la număr) între nervurile IR3 şi RSpl, pe toate cele patru aripi (această caracteristică identifică cu exactitate specia) • masculul: are, la maturitate, atât toracele cât şi abdomenul acoperite de o pruinescenţă albastră; faţa are culoare palid albăstruie; pterostigma este palid maronie; masculii imaturi au colorit similar cu al femelelor • femela: are abdomenul şi toracele brun- aurii; pe flacurile toracelui sunt prezente dungi mai deschide la culoare; pe partea dorsală a fiecărui segment, există câte o pereche de puncte mici, de o parte şi de alta a liniei mediane; pterostigma este gălbuie Alte caracteristici: ambele sexe au o linie mediană dorsală subţire; pterostigma este relativ scurtă, de 2,5-3 mm lungime Comportament: petrece o mare parte a timpului pe petecele de sol aflate în bătaia directă a razelor solare, pe malul ochiurilor sau cursurilor de apă Strategii de reproducere: femela depune ouăle lovind luciul apei cu vârful abdomenului, de obicei în zonele cu apă foarte mică, bogate în alge; metamorfozarea larvelor în adulţi are loc tulpinile plantelor de pe malul bălţilor, aflate la mică distanţă de apă Habitat: malul cursurilor de apă lin curgătoare, lacurilor, iazurilor, bălţilor Prădători: adulţii cad uneori pradă dipterelor Asilidae Specii asemănătoare: • Orthetrum cancellatum, care are abdomenul în întregime de culoare neagră în extremitatea posterioară • Orthetrum coerulescens, la care masculul are abdomenul uniform albăstrui; pterostigma portocalie, are lungime mai mare • Orthetrum albistylum, care are perechea de apendici anali de culoare albă

---

Masculul

---

Femela

---

Cuplul

---

  Referinţe:

●	Corbet P. S. (1962). A biology of dragonflies. H. F. & G. Witherby Ltd., London: 1-247
●	Kalkman V. J. (2006). Key to the dragonflies of Turkey, including species known from Greece, Bulgaria, Lebanon, Syria, the Trans-Caucasus and Iran. Brachytron 10: 2-82
●	Kalkman V. J., Boudot J.-P., Bernard R., Conze K.-J., de Knijf G., Dyatlova E., Ferreira S., Jović M., Ott J., Riservato E., Sahlén G. (2010). European Red List of Dragonflies. Luxembourg: Publications Office of the European Union: 1-28
●	Sánchez A., Pérez J., Jiménez E., Tovar C. (2009). Los Odonatos de Extremadura. Consejería de Industria, Energía y Medio Ambiente: 212-213

Libellula depressa

Broad-bodied chaser, Broad-bodied darter

Platetrum depressa Linnaeus 1758

Familia: Libellulidae Perioada de zbor: aprilie (mai)-(iulie) august Anvergura aripilor: 70 mm Habitat: vecinătatea habitatelor umede (lacuri, iazuri, bălţi) cu vegetaţie abundentă; populează foarte repede bălţile temporare noi formate; exemplarele tinere poti fi găsite adesea la distanţă mare de apă; femelele zboară adesea departe de apă, fiind frecvent întâlnite la marginea zonelor împădurite, în habitatele cu tufărişuri

Descriere: are corpul de circa 40 mm lungime; cu greu poate fi confundată cu altă specie, având abdomenul turtit cu o serie de pete gălbui pe flancurile segmentelor S3-S6, o linie mediană longitudinală subţire pe spate, toraxul cu dungi anteumerale subţiri palid albăstrui; abdomenul este albastru-cobalt, pruinos, la masculii maturi, galben-maroniu la femele şi la masculii tineri; ambele sexe au pe fiecare dintre aripi câte o pată bazală triunghiulară brun-roşcată

Specii similare: Orthetrum cancellatum, la care petele brun-roşcate de la baza aripilor lipsesc, iar segmentele S8-S10 sunt negricioase; Libellula quadrimaculata, care are câte o pată întunecată pe fiecare aripă Strategii de reproducere: împerecherea are loc în aer; femela depune ouăle din zbor, zburând aproape de suprafaţa apei şi scufundându-şi în mod repetat vârful abdomenului în apă, în acest timp masculul zburând în apropierea femelei; apariţia adulţilor din exuvii are loc imediat după răsăritul soarelui

Comportament: masculii au un comportament teritorial foarte puternic, luptându-se adesea cu alţi masculi rivali sau cu libelulele altor specii care întâmplător le încalcă teritoriul; au un zbor extrem de rapid, la mică distanţă de suprafaţa apei, de fiecare dată întorcându-se în locul de observaţie favorit (aflat în bătaia directă a razelor soarelui) Hrana adulților: adulţii prind din zbor ţânţari, mici insecte şi uneori alte specii de odonate (Enallagma cyathigerum)

►masculul

►femela

►masculul - exemplarele tinere

Referinţe:
●	Cayrou J., Céréghino R. (2005). Life-cycle phenology of some aquatic insects: implications for pond conservation. Aquatic Conservation: Marine and Freshwater Ecosystems 15: 559-571
●	Corbet P. S. (1962). A biology of dragonflies. H. F. & G. Witherby Ltd., London: 1-247
●	Di Giovanni M. V., Goretti E., La Porta G., Ceccagnoli D. (2000). Larval development of Libellula depressa (Odonata, Libellulidae) from pools in central Italy. Italian Journal of Zoology 67: 343-347
●	Fraser F. C. (1956). Handbooks for the Identification of British Insects. Vol. 1 Part 10 - Odonata. Royal Entomological Society of London: 1-49
●	Jeschke J. M., Tollrian R. (2007). Prey swarming: wich predators become confused and why?. Animal Behaviour 74: 387-393
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 544